COMUNICAT DE PRESĂ

            Comisiile reunite pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, împreună cu preşedinţii Comisiilor pentru Drepturile Omului din cele două Camere ale Parlamentului,  precum şi europarlamentari români s-au reunit astăzi, 2 martie a.c. în şedinţă comună, pentru a contura imaginea corectă asupra evenimentelor din Italia, în care au fost implicaţi cetăţeni români.

            La această dezbatere au fost prezenţi preşedinţii Comisiilor de politică externă din cele două Camere ale Parlamentului: Titus Corlăţean – Senat şi Borbély László – Camera Deputaţilor, Preşedinţii Comisiilor pentru drepturile omului, culte şi minorităţi ale Parlamentului:  György Frunda - Senat şi Nicolae Păun – Camera Deputaţilor, iar din partea Guvernului, miniştrii Cristian Diaconescu – Ministerul Afacerilor Externe, Dan Nica - Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Cătălin Predoiu  - Ministerul Justiţiei.

            Din prezentările făcute a reieşit foarte clar că marea majoritate a românilor care se află în Italia sunt cetăţeni oneşti, cărora trebuie să li se respecte drepturile, conform normelor europene. Orice fel de incident regretabil nu poate şi nu trebuie să fie extins la o întreagă comunitate. România nu apără şi nu protejează infracţionalitatea. Au fost menţionate direcţiile de acţiune întreprinse pe latura externă şi colaborarea cu forţa poliţienească română pentru preîntâmpinarea unor situaţii potenţial conflictuale. De asemenea, s-a menţionat că o latură foarte importantă este cooperarea parlamentară dintre cele două ţări, iar aspectele legate de imaginea României trebuie gestionate altfel, dintr-o perspectivă mai pragmatică. Începând cu anul 2007, cetăţenii români au drepturi şi obligaţii ca orice alt cetăţean dintr-un stat comunitar. Nu ne găsim pe o poziţie de inferioritate. În baza Acordului semnat în anul 2003 între România şi Italia, privind transferarea persoanelor condamnate, din cele 959 de cazuri  de deţinuţi români, doar 57 cereri  au fost formulate de partea italiană pentru extrădare, iar dintre acestea doar 13 cazuri au fost efectiv transferate în România, 8 cetăţeni condamnaţi fiind  eliberaţi înainte de termen. Prin urmare, nu se pune problema că România nu respectă clauzele Acordului bilateral menţionat, aşa cum reieşise din luările de poziţie ale oficialilor italieni.

            În final, s-au stabilit Direcţiile de acţiune pentru preîntâmpinarea  unor astfel de situaţii, atât pe linie guvernamentală, cât şi parlamentară, reieşind clar disponibilitatea părţii române de a menţine o relaţie bilaterală excelentă cu Italia.